ispita de a exista

Octombrie 4, 2008 la 11:18 am | Publicat în filozofie | Lasă un comentariu

“A exista – o deprindere pe care mai sper, încã s-o mai capãt. Am sã-i imit pe ceilalţi, pe descurcãreţii care-au izbutit, pe transfugii luciditãţii, am sã-i jefuiesc de secrete şi chiar de speranţe, fericit sã mã agãţ împreunã cu ei de josniciile ce duc înspre viaţã. M-am sãturat de nu, da-ul mã ispiteşte. Dupã ce mi-am secãtuit rezervele de negare, poate însãşi negarea, de ce nu aş ieşi în stradã sã strig în gura mare cã mã gãsesc în pragul unui adevãr, al singurului adevãr care conteazã ? Dar ce e acest adevãr – încã nu ştiu; cunosc doar bucuria ce-l precede, bucuria şi nebunia şi frica.”

Anunțuri

Lasă un comentariu »

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.
Entries și comentarii feeds.

%d blogeri au apreciat asta: