the Green Fairy

Ianuarie 4, 2009 la 1:03 pm | Publicat în ars poetica, ganduri, media alternativa | 5 comentarii

“the Green Fairy” numele de alint al nobilei licori ABSINTHE (ciudat nume pentru o nobilă zână), Băutura secolului XIX cum spuneau marii noştri înaintaşi, e acea băutură alcoolică tare, verzuie şi amăruie la gust, preparată din uleiuri eterice de pelin, anason şi alte plante aromatice.

Numele vine de la denumirea latinească „Artemisia absinthium” a prea nobilei plante – pelinul. Proprietăţile medicinale ale plantei erau cunoscute încă din antichitate. Medievalii o considerau iarbă sfântă, extractul din pelin intrând în componenţa unor preparate celebre (medicamente) pe vremuri: pilula lui Nicolas de Salerne, siropul „cachétique de Charas”

The Absinthe Drinker by Viktor Oliva (1861-1928)

The Absinthe Drinker by Viktor Oliva (1861-1928)

Aventura magicei licori începe în anul de graţie 1792, când doctorul francez Pierre Ordinaire îşi odihnea “oasele” prin ţara cantoanelor. Din alchimice dorinţi a creat o reţetă originală din mai multe esenţe de plante aromatice, printre care pelin şi anason. Licoarea nediluata avea între 60% şi 85% alcool şi producea un efect halucinogen, datorat unui compus chimic aflat în structura pelinului, tujonul. . În 1793, menajera sa a început comercializarea acestei Zîne Verzi a tavernelor. În 1797 ofiţerul Dulied cumpără reţeta fabricării, pe care o preia ginerele său, Henri Louis Pernod. Acesta construieşte o distilerie, punând producerea absintului pe baze industriale.

În doar câţiva ani, absintul era deja bautura favorită – şi, se credea, muză – a artiştilor şi a intelectualilor boemi în Europa ( în special Franţa). Lor li se datorează în mare parte renumele licorii verzi.

I se dedică poeme:


„After the first glass, you see things as you wish they were.

After the second, you see things as they are not.

Finally, you see things as they really are, which is the most horrible thing in the world.”
Oscar Wilde

A poet succumbs to the Green Fairy.

Albert Maignan’s “Green Muse” (1895): A poet succumbs to the Green Fairy.

Consumul de absint (în formula originală) a fost asociat atât cu tendinţele paranoice şi schizofrenice, cât şi cu boala psihică numită, chiar dupa bautură, absenteism: incapacitatea de a se concentra şi de a răspunde adecvat la stimulii externi, aducere la pierderea treptată a contactului cu realitatea.

Trebuie spus însă că în acea perioadă se producea mult absint clandestin, de calitate foarte proastă şi, implicit, mult mai dăunător.

Din pricina acestei imaginii negative pe care o dobândise absintul, la începutul secolului trecut, reţeta sa originală a fost interzisa în aproape toată Europa. La sfârşit de secol XX, licoarea a reapărut în Cehia, însă sub o alta forma: deşi tăria este aceeaşi, concentraţia de tujon a fost limitată drastic: de la 70 mg / kg în perioada „clasică”, s-a ajuns la maximum 30 mg/ kg. astăzi, absintul este legal în majoritatea ţărilor occidentale şi poate avea o concentraţie alcoolică de până la 90%, dar în condiţiile unui nivel de tujon ţinut sub control (10 mg de tujon este limita europeană actuală-respectată de toată lumea); de asemenea, în funcţie de arome, absintul poate fi comercializat şi în alte culori (roşu, negru etc.).
Băutura absint e un buchet de arome din extracte de plante, între care primeaza absintul, adică pelinul. Simpla înşiruire a acestor ingredinte sună deja ca un poem: anasonul, angelica, isopul, chimionul-dulce, veronica, lemnul-dulce, roiniţa…
Amestecat cu alcool (între 50 şi 75%; de regula, tăria ocupa însă 60% din volum), poemul-clorofilă intitulat de francezi La Fée Verte era capul de lista al cafenelelor.

Se bea în pahare speciale în care se picură absint, se pune un cub de zahăr (astfel se atenuează gustul amar) şi se adaugă apa (băutoarele lui Picasso au întotdeauna la îndemână un sifon). Dulceaţa vicleană fermeca mai ales femeile, care-l beau cu mare plăcere.

linguriţe

linguriţe

Infuzia de absint (pelin) pe baza de vin e cunoscuta încă de la romani, care îl foloseau drept medicament.
Faptul că producea excitări cerebrale (stări creaţioniste) şi hipersensibiliza îl făcea amicul artiştilor.  Aşa se face că pe listele băutorilor de elita se află numele lui Manet, Baudelaire, Verlaine, Rimbaud, O. Wilde, Degas, Toulouse-Lautrec, Van Gogh, A. Monticelli, Gauguin, A. Jarry, Picasso ….

Deşi “tânără” la Fée Verte , a castigat în două secole de existenţă  o solidă reputaţie internaţională, interzisă în anumite graniţe – liberă în altele, a rămas până în zilele noastre una dintre cele mai controversate licori alcoolice.

De menţionat este faptul că această licoare în nici un caz nu trebuieşte consumată în starea ei brută

Edouard Manet, The Absinthe Drinker

Edouard Manet, The Absinthe Drinker

Anunțuri

5 comentarii »

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

  1. Cand mai vii la Cluj, te duc intr-un local unde se gaseste Absinthe cu tujon destul (ca pe vremuri). Sa vezi tu atunci Zane Verzi 😉

  2. să nu îţi uiţi vorba 😉 … adevărul e că în curând voi ajunge prin ţara cantoanelor , sper să găsesc pe acolo ceva … 🙂

  3. ruşine mie …

  4. Interesant articol, acum m-ai facut curios in privinta acestei bauturi. 🙂

  5. Din 28 iulie 2009 s-a deschis in Bucuresti Absintheria „Sixtina” pe Str.Covaci Nr.6 Etaj 1 (deasupra Amsterdam Cafe). Pe langa absint puteti gasi si alte rude ale sale (anasoane, pastisuri,ouzo).Toate acestea se pot bea in mod traditional folosind un pahar special tip Pontarlier, o fantana cu robinet pentru apa, lingurita si zahar cubic brun nerafinat din trestie de zahar. Programul zilnic este 12-24 de marti pana joi, apoi incepe Weekendul cel Lung, de vineri de la ora 12 pana duminica la ora 24. Reduceri si promotii la Ora Verde in fiecare zi la ora 18, iar in weekend si la ora 6 !!! Muzica: 80`s, cabaret, new wave.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.
Entries și comentarii feeds.

%d blogeri au apreciat asta: