ludus dacicus

Februarie 2, 2009 la 5:45 pm | Publicat în HISTORIA, militaria | Lasă un comentariu

sursa articol dracones

Despre calităţile militare ale tracilor în general şi ale geto-dacilor în particular, s-a vorbit mult, în multe materiale de calitate, izvoarele istorice şi arheologia oferind multe date care compun o imagine relativ întreagă şi clară despre problema menţionată.
Unul din cele mai importante izvoare, care fac lumină în problema militară geto-dacică, este Columna lui Traian. Nu departe de acest monument, se află Colosseumul, locul unde, se ştie că tracii au impus un tip de gladiator şi unde mulţi daci luaţi prizonieri şi de ce nu, poate şi unii din liberă iniţiativă, în căutarea faimei, au dus lupte pe viaţă şi pe moarte. Un monument mai puţin cunoscut, sau mai puţin menţionat în cărţile de specialitate, se află în imediata vecinătate a Colosseumului. Este vorba despre şcoala de gladiatori dacică, cunoscută în antichitate sub numele de Ludus Dacicus.
Două izvoare importante fac referire la această clădire şi instituţie. Este vorba despre o operă din secolul al IV-lea, care descrie Roma şi despre o hartă pusă la punct de administraţia Romei.
În secolul al IV-lea, a fost scrisă o lucrare, care descrie clădirile şi instituţiile Romei. Oraşul este împărţit în 14 regiuni. Lucrarea are două părţi. Prima parte este denumită Curiosum, iar cea de-a doua parte, Notitia. Această operă este tratată de către Henri Jordan în cartea sa, Topographie der Stadt Rom im Alterthum.
O altă carte contemporană care tratează problema structurii oraşului Roma în antichitate, este A Topographical Dictionary of Ancient Rome, scrisă de Samuel Ball Platner. Scrisă în 1929, ea s-a impus rapid şi a rămas o referinţă majoră, în domeniu.

Forma Urbis Romae, este o hartă de marmură severiană, creată între anii 203-211 e.n., având 18,1m lungime şi 13m lăţime, deci de dimensiuni uriaşe, ea acoperind un întreg perete în Templum Pacis. Ea cuprindea planul arhitectural al întregului oraş, ajungând la detalii de nivelul încăperilor şi treptelor. Din întreaga hartă, se mai păstrează între 10% şi 15%. Ceea ce se mai păstrează din ea, este fragmentată în 1.186 de bucăţi. Problema potrivirii fragmentelor şi mai ales completarea hărţii, atât cât este posibil, este evident, o sarcină extrem de dificilă, în era noastră intervenind însă computerele, pentru uşurarea muncii.
În apropierea Colosseumului existau cinci şcoli de gladiatori: Ludus Magnus, Ludus Gallicus, Ludus Matutinus, Ludus Aemilius şi Ludus Dacicus.
Ludus Magnus, aşa cum denotă numele, era şcoala principală de gladiatori, una din cele patru fondate în timpul lui Domitian. Ea se afla în regiunea a III-a a Romei, în capătul străzii via Labicana. Ea apare pe un fragment al hărţii Romei şi mai există referinţe despre ea la Herodot (I.15.8, I.16.3) dar fără detalii despre localizare şi deasemenea în CIL (VI.1645, 1647, 7659 şi 10164-10170).
Ludus Matutinus se presupune a fi fost o şcoală de luptă, unde erau antrenaţi vânătorii pentru spectacolele cu animale, care aveau loc dimineaţa (Ovidiu, Metamorphoses, XI.26; Martial, VIII.67, XIII.95; Seneca, Epistolae, XII.7.3; Suetonius, 34). Apare localizată în regiunea a III-a, fiind învecinată cu Ludus Magnus şi Ludus Dacicus. Mai apare menţionată în CIL (VI.352, 9470, 10172, 10173, XIV.2922). Face parte din cele patru şcoli de gladiatori, fondate de Domitian.
Ludus Gallicus era şcoala de luptă pentru gladiatorii de origine galică. Ea apare localizată în regiunea a II-a, fiind menţionată şi în CIL (VI.9470).
Ludus Aemilius este şcoala de gladiatori construită de triumvirul Lepidus sau de către fiul său. Locaţia ei a rămas necunoscută deocamdată. Se ştie că se învecina, cel puţin pe o latură, cu un atelier de prelucrare a bronzului. În secolul al IV-lea a fost transformată în băi publice, primind numele, Balneum Polycleti.

LUDUS DACICUS, era şcoala în care au fost antrenaţi gladiatorii daci. Ea a fost fondată de către Domitian şi probabil a cazat numeroşi prizonieri luaţi de către împărat, în luptele sale cu dacii. Prizonieri daci au fost luaţi, în neumărate rânduri, de către romani şi în multe cazuri aceştia au fost puşi să lupte în arenele romane. Merită a fi menţionate doar câteva cazuri celebre: Cassius Dio spune că în urma luptei de la Actium, în care Dicomes oferă ajutor lui Antonius, „luaţi prizonieri de Octavian, oştenii daci ai lui Dicomes sunt duşi la Roma (31 î.e.n.) şi puşi să lupte în arenă, ca şi gladiatori, împotriva unor captivi suebi” (Cassius Dio, LI.22). În urma cuceririi Daciei, împăratul Traian, a putut oferi cetăţenilor Romei, grandioase spectacole „timp de 123 de zile, în cursul cărora au fost ucise cam 11.000 de animale sălbatice şi domestice şi au luptat 10.000 de gladiatori” (Cassius Dio, LXVIII.15.1). Acest mare număr de prizonieri daci şi cu siguranţă şi alţii, şi-ar fi putut, uşor, lăsa amprenta asupra luptelor din arenele Romei. Poate prin curaj, tehnică de luptă, exotism în ochii romanilor, poate prin toate aceste calităţi la un loc, poate şi prin altele, astfel încât să determine conducerea Romei să construiască o şcoală dacică de gladiatori.
Această şcoală apare menţionată în Curiosum în regiunea a II-a, şi în Notitia în regiunea a III-a:


REGIO II CAELEOMONTIVM
continet
Claudium
macellum magnum
lupanarios
atrium Cyclopis
cohort. V vigilum
caput Africes
arborem sanctam
castraperegrina
domum Philippi
Victiliana
ludum matutinum et
Dacicum

spoliarium
saniarium
micam auream
vici VII
aed. VII
vicomag. XLVIII
cur. II
insulae III.DC
dom. CXXVII
horr. XXVII
bal. LXXXV
lacos LXV
pist. XV
continet pedes XII. CC


REGIO III ISIS ET SERAPIS
continet
monetam
amphitheatrum qui capit loca LXXXVII
ludum matutinum et
Dacicum

domum Brutti Praesentis
summum choragum
lacum pastorum
scholam quaestorum et caplatorum
thermas Titianas et
Traianas
porticum Liviae
castra Misenatium
vici XII
aediculae XII
vicomagistri XLVIII
curatores II
insulae II.DCCLVII
domos CLX
horrea XVIII
balinea LXXX
lacos LXV
pistrina XVI
continet pedes XII. CCCL


Specialiştii consideră locaţia din prima parte mai puţin exactă şi neconformă cu realitatea arheologică, cea de-a doua parte, care plasează Ludus Dacicus în regiunea a III-a, pare conformă cu realitatea, clădirea fiind menţionată în apropierea Colosseumului. În a doua variantă, cea corectă, ea a fost localizată de arheologi, cu mare probabilitate în stânga clădirii Ludus Magnus, în capătul străzii via Labicana.
Şcoala apare pe două fragmente separate din harta Romei, aşa cum se poate vedea în imaginile de mai jos.


Schiţele a două fragmente din harta antică Forma Urbis Romae în care apare Ludus Dacicus.

Tehnologia informatică a permis reconstituirea virtuală a Romei antice, prin concursul mai multor instituţii, rezultatul fiind un strat aparte în Google Earth, aşa cum se poate observa în imaginile de mai jos.


Imagini preluate din Google Earth care prezintă panorama cu împrejurimile Colosseumului în antichitate, incluzând şi Ludus Dacicus, respectiv Roma de astăzi cu locaţia antică a şcolii de luptă dacice.

BIBLIOGRAFIE:
1. JORDAN Henri, Topographie der Stadt Rom im Alterthum
2. PLATNER Samuel Ball, A Topographical Dictionary of Ancient Rome
3. http://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Roman/home.html
4. http://formaurbis.stanford.edu
5. http://earth.google.com

Anunțuri

Lasă un comentariu »

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.
Entries și comentarii feeds.

%d blogeri au apreciat asta: